nu exista fericire de care sa-ti amintesti fara tristete.

inclinata sa-si viseze viata, decat sa o traiasca, introvertita cu o sensibilitate bolnavicioasa, cam asa arata ce se ascunde sub aerul meu de persoana chibzuita.dar se pare ca nimeni nu ma crede.probabil, cand esti prea sincer, dai de banuit.

Dimineata, m-am sculat cu gandul ca fiecare om are haosul sau personal.Si, ca in raporturile cu acest haos, exista trei faze.In prima, iti ignori haosul.In a doua, ratacesti in el.In a treia,, incerci, daca mai ai si timp, sa pui putina ordine.
Cam asta as vrea sa fac aici.
Dar cum?Lasandu-ma in voia starilor de moment?

tot ce pierdem, pierdem pentru todeauna, ceea ce nu traim la timp nu mai traim niciodata.
probabil trebuie sa pierzi ceva ca sa-i dai o aura sentimentala.